Quantcast
Channel: Kingdom Design
Viewing all articles
Browse latest Browse all 6

Cum se citește o carte?

$
0
0

Mi-am propus să scriu despre acest subiect cu mult timp în urmă. De fapt atunci când am lansat blogul m-am gândit să fie un fel de ghid care să recomande cărți și alte resurse creștine și desigur propriile mele texte scrise pe diverse subiecte, însă până azi nu am prea reușit, însă nu renunț la idee.

Dar hai să pornim la drum cu subiectul nostru. Aparent toată lumea știe să citească o carte. Ce mare lucru… Ai luat o carte si o citești rând cu rând până ajungi la capăt și după aceea te lauzi prietenilor că ai citit “cartea aia”. Însă de mult timp nu se mai pune doar problema citirii cărților, ci selectării lor, modului în care poți să folosești cartea ca un instrument de cunoaștere. Am citit la un moment dat o frază în care cred: “Tot ce trebuie să știi este scris într-o carte.” Deci problema se pune ce cărți să citești și cum să beneficiezi cât se poate de mult de pe urma citirii unei cărți. În vremurile în care trăim, mai toți avem un sentiment ciudat al lipsei timpului. Mai mult de atât, avem metodele alternative de informare, precum Internetul. Totuși, deși recunosc rolul și puterea Internetului, cred că rolul cărții nu s-a diminuat. Încă mai cred în capacitatea cititului de a dezvolta gândirea, vocabularul și inclusiv eleganța relațională.

Hai să trecem peste dezbaterea Carte versus Internet și să răspunde întrucâtva la întrebarea din titlu.

De la început vreau să vă remarc faptul că pe acest subiect s-a scris destul de mult, iarMORTIMER J. ADLER a scris o carte întreagă numai despre acest subiect. Cei care citiți în limba engleză (și cei care nu citiți încă vă recomand să faceți tot ce puteți ca să reușiți acest lucru) vă recomand linkul.

Textul meu de azi nu se bazează pe ceea ce au scris alții, însă îmi propun să revin asupra subiectului în viitor și probabil voi face referire la ce au scris aceștia.

Dar astăzi încerc să pun pe “hârtie” propria mea metodă de a citi o carte.

În primul rând nu citiți tot ce vă pică în mână. Citiți selectiv. Citiți cărți recomandate – de oameni cu experiență într-un anumit domeniu în care voi vreți să vă dezvoltați. Citiți, de exemplu, cărți recomandate de un profesor, dar nu bibliografiile interminabile pe care profesorii români le propun din formalism academic. Probabil că nici ei nu au avut timpul și nici interesul să facă o selecție riguroasă a resurselor, însă atunci când un profesor recomandă o carte sau un autor asupra căruia insistă, probabil că ar trebuie să te apuci de citit. El a fost acolo unde tu vrei să ajungi, deci mergi pe mâna lui. În același timp, plecă-ți urechea la recomandările prietenilor sau colegilor. Colegii și prietenii nu au nici prejudecăți nici interese de marketing atunci când îți recomandă o carte. Da, părerea lor este subiectivă, dar care părere nu este.

În al doilea rând, citiți mai degrabă autori decât cărți. Ce vreau să spun cu asta? Am întâlnit destul de mulți oameni care citesc cărți și se laudă cu ce carte au citit, dar dacă îi întrebi cine a scris cartea respectivă nu-și mai aduc aminte. Un text bun este rezultatul muncii unui om sau oameni dacă este vorba de o lucrare cu autori multipli. Acordați respect și credit autorilor. Nu disociați un text bun de autorul lui. Eu îmi dau seama că este mai bine uneori în conversații să dați un citat fără să menționați sursa (autorul și cartea) pentru că pari un arogant, însă atunci când scrii nu ai voie să uiți numele autorului.

Atunci când ai ajuns la un autor bun, care ți-a plăcut, a cărui lectură te-a inspirat cu adevărat, ține minte autorul, caută să află cât mai multe despre el. A mai scris alte lucrări? Prin ce se remarcă în viața publică? Urmărește-i blogul dacă este un autor contemporan. Oricum, ideea este simplă… atunci când ai dat de un autor bun ai dat de o comoară, şi probabil o carte bună te conduce la altă carte bună a aceluiaşi autor.

Cam atât despre ce cărţi să citeşti. O să revin altădată cu alte criterii, însă pentru acum este suficient.

Să presupunem că ai deja o carte în mână şi vrei să o citeşti. Fiecare gen literar are aspectele lui specifice. Un roman se citeşte diferit de nonficţiune. Cărţile diferă şi în funcţie de subiect. O carte de filozofie se citeşte în alt ritm şi în alt fel decât o carte de matematică. Tine cont de aspectele acestea specifice ale unei cărţi.

O carte nu se citeşte în grabă. Nu faci concurs cu nimeni. Dacă faci concurs cu cineva renunţă. Unii citesc mai repede alţii mai lent. Nu parcurgerea unei cărți contează, ci cu ce ai rămas după ce ai citit acea carte. Soția mea citește mult mai repede decât mine, însă când discutăm pe idei din carte de multe ori mă întreabă: “Scria asta în carte.” Deci, nu e important să citești 10 cărți pe an sau să citești cinci cărți odată. E important să te dezvolți citind cărți. Mai mult, nu citiți doar să vă relaxați, citiți ca să învățați, să fiți inspirați, să fiți provocați.

Practica cititului este una dintre alele lucruri la care nu ar trebuie să renunți niciodată. Cititul este ca o gimnastică a minții. Fără să exagerez, eu cred că omul care citește are un chim mai frumos, o privire mai profundă, o îmbătrânire mai lentă, o sănătate mai bună. Eu cred că lectura șlefuiește trupul. Dacă nu mă credeți, faceți o plimbare în parcul central al orașului vostru și uitați-vă la bătrâneii aceia care se plimbă sau joacă șah sau pur si simplu stau de vorbă. Veți recunoaște de la distanță un om care a lucrat cu cărțile și cu cuvântul.

Nu merită să citești o carte bună dacă nu este a ta. Am exagerat un pic prin formularea aceasta, însă cred că o carte bună trebuie să o cumperi. Desigur, nu poți să cumperi toate cărțile, de fapt nici nu ai acces la multe dintre ele, însă atunci când ai găsit o carte bună și poți să o cumperi, preferă să fie a ta decât să o împrumuți. Cărțile bune se citesc de două ori. Dacă o carte este “de unică folosință”, nu merită să dai banii pe ea. Dar dacă îți este recomandată sau ai mai citit ceva de acel autor, merită să o cumperi pentru a putea să citești cartea aceea cu toată libertatea. Aici mai trebuie să fac o avertizare: Nu cumpărați cărți pe care nu le citiți, numai pentru că titlul promite sau vă cunoașteți autorul, și doar să vă umpleți biblioteca, ci cumpărați numai acele cărți pentru care vă luați angajamentul că le veți citi. Nu dați banii degeaba (sau probabil veți prefera să le dați cadou prietenilor la zilele lor de naștere). Eu cred că nu ar trebui să ai mai mult de cinci cărți în așteptare… să fie citite. O carte bună devine o resursă la carerevii, din nou și din nou. Dacă este cartea ta, o ai tot timpul la îndemână. Mai mult de atât poți face adnotări pe margine, iar adnotările și sublinierea textului te ajută la cea de-a doua citire a textului.

Atunci când ai cartea în mână, înainte de a porni la drum cu cititul trebuie să poți cântări cartea aceea dintr-o privire sau trebuie să ai răspuns la câteva întrebări (câteva priviri) care îşi iau mai puţin de un minut. Ce poţi afla despre o carte în mai puţin de un minut?

Prima privire ar trebui să fie asupra cărţii ca atare.

Astfel afli: Titlul, subtitlul, autorul (autorii), preţul (ce îţi spune preţul despre carte?) Numărul de pagini. Grafica este atractivă? Editura (ce ştii despre editură).

De pe coperta spate poţi afla de obicei, date despre autor, câteva referinţe, câte ceva despre carte, o scurtă prezentare, un citat sau ideea principală. deși aceste lucruri au scop de marketing, totuși ele îți pot oferi o imagine destul de bună pentru început.

A doua privire ar trebui să fie la pagina de titlu. Cine mai apare pe pagina de titlu? Poate un traducător. Un editor. S-ar putea ca acel text să fie rezultatul modelat al traducătorului şi editorului. Anul apariției. Când este scrisă? Este o carte contemporană sau o carte clasică?

O a treia privire se aruncă peste spatele paginii de titlu 
De aici afli datele tehnice ale cărții. Dacă este o traducere aici găsești când și cu ce titlu a apărut în original. Are mai multe ediții? Mai multe ediții ale unei cărți vorbește despre valoarea cărții și despre faptul că a fost solicitată de public.

Următoarea privire trebuie aruncată asupra cuprinsului. Are cartea un cuprins? Îți poți face deja o privire de ansamblu asupra cărții. Câte capitole are? Sunt capitole scurte sau lungi? Au legătură între ele? Sunt mai multe secțiuni? Sunt o colecție de eseuri? Care este structura cărții? Conținutul este previzibil sau nu. Îți spune titlul capitolului ceva despre conținut? Ai putea să redai ideea principală a cărţii? Dacă reuşeşti asta, eşti un cititor mai bun decât 70% din oameni.

Următoare privire ar trebui să fie asupra Prefaţei sau Introducerii. Cine scrie prefaţa? Ce se spune în prefaţă? Care sunt așteptările pe care ți le creează? Care sunt promisiunile autorului? Care sunt așteptările lui? Poți să își faci deja o idee despre relevanța lucrării, despre felul în care a fost primită de public sau comunitatea științifică a domeniului respectiv. Uneori este bine să citești Prefața chiar înainte de a te uita peste cuprins. Prefaţa ar trebuie să te ajute să citeşti mai bine cartea. Poate sunt acolo nişte sugestii pe care le-ai putea aplica. Observați că vorbesc aici şi despre atitudinea cu care poţi aborda o carte. Nu te apropia cu aroganţă de o carte. Nici dacă eşti autor de cărţi nu ai dreptul să dispreţuieşti munca altui autor, mai ales când nu ai citit acea carte, chiar dacă ai scris pe acelaşi subiect. Şi apoi “modestia academică”, după cum spune Umberto Eco, s-ar putea să îşi aducă beneficii destul de mari. Un profesor de al meu spunea: “Românii de nu se citesc unii pe alţii, decât ca să vadă ce au mai scris americanii.” Eu cred că nu că vei cădea în ochii nimănui, ba dimpotrivă, atunci când vei fi generos şi veri recomanda textele scrise de un autor român.

După prefaţă urmează răsfoirea cărţii. Observaţi câte informaţii poţi afla fără ca să citeşti măcar un rând din carte. Răsfoirea cărţii te ajută să îşi faci o ideea despre grafică, tehnoredactare, lizibilitate, delimitarea paragrafelor, evidenţierea ideilor. Toate aceste lucruri poţi să le faci în mai puţin de un minut.

Am ajuns la momentul în care vrei să te apuci de citit. O să dezvolt altădată aceste chestiuni, însă mai adaug doar că ar trebui să citești cu un creion în mână și fără milă ar trebui să subliniezi și să adnotezi cartea. După ce ai citit cartea sau în timpul citirii, după ce ai terminat un capitol notează citate, idei, orice lucru despre care crezi că îţi poate fi de folos. Altfel spus, adună grâul. O observație aici: trebuie să faci diferenţa dintre ceea ce spune autorul şi notiţele tale pe marginea cărţii. Chiar dacă ţi se pare că sunt idei pe care le știi de o viaţă, totuşi a fost cineva care le-a formulat înaintea ta. Respectă lucrul acesta. Nu are rost să plagiezi. De mare ajutor ar fi să scrii tu însuţi un text (poate o recenzie) care are ca sursă cartea pe care ai citit-o. De ce nu un post pe blogul tău care să recomande o carte şi să inspire cu un gând, o idee, un citat.

Ştiu că nu am acoperit subiectul, însă este un început. Ai putea să mai adaugi tu ceva?

Spor la citit!

The post Cum se citește o carte? appeared first on Kingdom Design.


Viewing all articles
Browse latest Browse all 6

Trending Articles


Garda Felina Sezonul 1 Episodul 6


Doamnă


BMW E90 invarte, dar nu porneste


Curajosul prinț Ivandoe Sezonul 1 Episodul 01 dublat in romana


MApN intentioneaza, prin proiectul sustinut si de PSD, sa elimine...


Zbaterea unei vene sub ochii


Film – Un sef pe cinste (1964) – Une souris chez les hommes – vedeti aici filmul


pechinez


Hyalobarrier gel endo, 10 ml, Anika Therapeutics


Garaj tabla Pasteur 48